Mai ales ca am 3 copii cărora le trebuie milioane de lucruri, iar care nu le trebuie, le adaug eu, sa fie acolo.
Asta ca sa nu mai spun ca întreaga viața am fost cam ca harciogul.
Chit ca a fost vorba de felicitări scrise/primite in copilărie, chit ca era o lumânare ce-mi amintea de cineva anume, o mapa cu informații/bilete de avion/vouchere de călătorie, hărți din destinatiile noastre, cutii/coșulețe/ borcanele/ambalaje/reviste, haine, jucării si amintiri de tot felul etc , pe toate le-am adunat si adunat si adunat pana am ajuns in situatia de a nu mai STI ce si pe unde ar putea fi lucrurile necesare in casa, d'apoi nebuniile astea.
Nu-mi pot imagina de unde nevoia asta de a acumula toate prostiile posibile si imposibile. Inca de cand eram mica adunam toate mărgelele si pietricelele frumoase găsite.
Imi plac mult si hainele, iar norocul de a purta măsuri relativ mici si plăcerea de a beneficia de toate chilipirurile pamântului a agravat problema. O greutate ce a fluctuat in ultimii 10 ani, odata cu cele 3 sarcini a distrus orice șansa la normalitate. Sperând mereu sa ajung la greutatea inițială am păstrat lucruri care nu imi mai erau potrivite.
Copiii mi-au luat si ultima fărâma de discernământ. M-am gandit ca dupa primul copil vine al doilea si i-ar putea folosi una-alta. A doua insa a fost o fetița foarte cocheta sosita dupa vreo 4 ani jumătate, ce mi-a dat toate planurile peste cap. Nu a acceptat nici macar pijamalele de la fratele sau. Asa cam am cumpărat in continuare lucruri necesare sau ca sa fie acolo, ca-s frumoase:)!
Curățenia in casa ajunsese sa fie un coșmar. Pe toate etajerele si rafturile stăteau ticsite toate amintirile de la nunțile la care am fost si la care n-am fost :)), altfel încât atunci cand era musai sa le îndepărtez de acolo, le plasam de fapt in alta parte, ca sa le mut înapoi cu prima ocazie.
Cand ma plângeam ca n-am ajutor la curățenie, prima idee primită era cea de a aduce pe cineva sa ma ajute. Cum Dumnezeu insa sa ma ajute cineva cand doar eu știam unde pot găsi ceva in haosul acela. Ar fi trebuit sa stau cel putin o săptămana sa fac ordine inainte de a aduce acea persoana:)).
Tot citind despre eliberarea sufleteasca pe care o poate aduce o mica debarasare, încercam cu jumătate de inima sa mai dau câte ceva din casa.
S-au tot ivit ocazii, am dat o cutie, doua, trei, insa n-a fost niciodată de ajuns. Cu toate acestea, nu m-am dat bătuta.
De cel putin vreun an, ori de câte ori simțeam ca ma sufoc in propria casa, făceam un efort si scoteam câteva sacoșe de lucruri care simțeam ca ne prisosesc.
Chiar a fost un an productiv din punctul asta de vedere.
Ei bine, odata cu schimbarea adusă de începerea anului școlar, am simțit ca ar trebui sa ma eliberez si din punctul asta de vedere.
Haine de copii, haine de adulti, încălțăminte, lenjerii, paturi, prosoape, jucării, cosmetice, mici mărunțișuri.. Cutii întregi de donații.
Tuturor le-am gasit loc lângă USA de la intrare, făcând loc nu altora:)), cum as fi facut acum o vreme, ci lăsând loc mai mult de joaca si de respirat in voie.
Duminica seara am si daruit o parte din ele. Chiar daca era seara târziu si a trebuit sa mergem cu toti copiii dupa noi..
M-am simțit eliberată, fericita, usoara si cum mai vreți voi.
Deci da, erau balast! Un balast fara de care pot trai linistita multă vreme fara a-i simți vreun moment lipsa.
Asadar voi continua. Inca mai sunt multe lucruri de care ma pot lipsi.
In continuare voi face si alt Exercițiu:
- Voi încerca sa merg la cumpăraturi doar cu lista in mana, pentru a evita sa merg dupa lapte si sa cumpăr toată oferta existenta doar pentru ca era la reducere. In acest fel voi elimina depozitarea a zeci de lucruri in câte 5 exemplare, de se rup rafturile, cand in partea din spate nici nu ajung sa vad ce mai am. Plus ca risc sa expire uitate acolo, lucru care mi se întâmpla deseori.
- Voi limita cumpărarea de dulciuri pana nu se consuma cele cumparate deja, adica un dulap întreg!?!! E grav, va spun eu! Insa chiar vreau sa remediez problema, iar asta nu-mi poate aduce decat bine, in reducerea consumului ca si in reducerea sumei cheltuite pe lucruri nesănătoase.
Parca sunt alt om!
Libertatea se obține si in acest mod. Prea ne legam de lucruri , cand amintirile ar trebui păstrate in suflet.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu