17.11.2017

La 2 zile dupa tripla rezecție

Cum ma simt?
Mai bine!
Mult mai bine!
Mulțumesc lui Dumnezeu ca n-am stiut ce avea sa mi se întâmple.. N-as fi mers nici cu fanfara si escorta. Iar lucrurile s-ar fi agravat si ar fi fost mult mai rau pentru mine.
Așadar, ceva bun a iesit si de aici.

Dupa cum mi s-a spus: ''in prima zi va fi in regula iar din a doua va veți umfla si iar umfla , pana va veți reveni.''
Ei bine, la 2 ore eram deja umflata, cu obrajii căzuți ca o băbuța , cu buza de sus umflata si ciudata. Arătam ca un soi de maimuța botoasa.

Nu ca azi as arata mai bine.
La buza de sus începe sa se înverzească locul in care a fost fixată nu stiu ce ustensila ce a ținut-o cumva ridicată si îndepărtată de gingie.
La ochi au apărut doua umflaturi însoțite de cearcăne rosiatice.
Fata tot deformata imi e.

Maine probabil se vor concretiza de-a binelea vânătăile.
Voi fi minunata, ce mai!

Vorbind cu doctorița si constatand ca stau mai bine cu moralul ( s-o fi speriat si ea vazandu-ma asa distrusă :))), s-a decis sa nu ma mai vada azi, ca stie prea bine ce are de constatat, asa ca voi merge pe data de 1 Decembrie, așadar la aproximativ 2 saptamâni de la intervenție pentru scoaterea firelor.

Pana atunci , inca 3-4 zile nu-mi voi putea peria dinții, iar apa de gura va merge folosită doar cu moderație; merg inainte cu tratamentul antibiotic( Augmentin) pana la 7 zile, Linex pentru protecție, Ketonal -antiinflamator si analgezic pentru 3 zile si atat.
Ce nu știam si pare ok de reținut, e ca la 7 zile de tratament exista posibilitatea de a face Candida, iar pentru Prevenție iau Stamicin, o pastiluță la 12 ore timp de 7 zile.

Dupa cum se vede, n-am murit, desi cam asa simteam atunci si sunt mult, mult mai bine, de am chef de ras pe seama aspectului total dizgratios pe care-l am.

16.11.2017

Rezecție - operație in toată regula

Nu stiu alții cum sunt, insa eu is tare temătoare de intervenții de orice fel, in general.
De o săptămana de cand tot așteptam sa vina ziua de care povesteam aici, de parca era sfârșitul lumii, am trecut prin toate stările posibile. Si nu exagerez cand spun ca intr-adevăr am simțit totul ca pe o catastrofa.
A fost oribil! De la un capat la altul!
Ziua întreaga a fost oribila.
Încărcată, foarte încărcată la munca; bine, pentru asta am zis bogdaproste, întrucât nu am avut timp efectiv sa ma gândesc prea mult si sa imi mai fac si alte griji. La 14 trebuia sa iau baiatul de la scoala. Cu mașina. Alt stres pentru mine.
La 15 trebuia sa intre intr-un concurs online ce avea sa dureze 2 ore, gândindu-ma ca dupa intervenție nu voi mai fi capabilă sa-i fiu alături.
Pentru ca laptopul nu se conecta la site, am facut logarea de pe telefon. Asta a însemnat ca nu mai stia nimeni de noi si nu am avut prezenta de spirit sa sun inainte soțul sa-i spun ca nu o sa mai putem comunica.
La 16,40 am închis testul.
I-am imbracat pe toti si am pornit spre cabinet. Acolo, surpriza! Totul închis!
Sun doctorița, care imi spune ca trebuia sa merg intr-un sat de langa noi , dar sa nu ma grăbesc prea tare, întrucât mai sunt doi pacienți in fata mea. Ii spun ca am 3 copii in mașina si-mi comunica sa las copiii undeva si sa vin la 18 , ca sigur intru atunci.
Unde sa-i las???
Am decis instantaneu sa-i lăsam acasa pe cei doi mari mari. Singuri! Pentru prima data!
Alt șoc si alte emoții de care nu aveam nevoie.
Ce sa spun? Am plecat la 17,30, am ajuns imediat. Primul pacient inca nu ieșise ,  a mai luat ceva timp dezinfectarea sălii, iar la al doilea pacient a durat inca o ora.
Cea mica a mea s-a agitat tot așteptând si i-a curs sânge din nas..
Mi s-a dat o fisa de cateva pagini in care am semnat de cel putin 5 ori chestii care nu mi se spuseseră. Nici macar nu stiu cum iL chema pe chirurg iar eu semnam faptul ca mi s-a povestit de către el ceea ce avea sa mi se întâmple si imi asumam toate riscurile posibile si imposibile.
Am intrat in sala de operații la ora 19, moment in care medicii au mers sa servească o pizza livrata fix atunci. La 19,15 inca așteptam..
Tensiunea care era acumulata a explodat fix pe scaunul de operație. Simteam ca nu mai începe odata, pentru ca sa ajung la momentul ăla nenorocit si ca mor daca mai simt teama aceea nebuna.
Am clacat inainte de a începe de fapt. M-am pus pe tremurat, medicul chirurg s-a enervat si mi-a vorbit aiurea, la modul ca el e aici sa faca treaba, nu sa ma aștepte pe mine sa ma calmez. Ca s-- grăbit sa intre in sala lăsându-si mâncarea si uite ce poveste ii e dat sa trăiască. Mi s-a facut greață pe loc. Am cedat si m-am apucat de plâns.
Probabil si-a imaginat ca e spiritual sau ca e cineva prea sus pus ca sa fie decent si sa dea dovada de omenie. Soțul meu mi-a spus ulterior ca probabil nenea chirurg isi imagina ca daca nu ma ia tare se prelungește agonia.
In fine, la 19,30 a început. Anestezii peste Anestezii, toate dureroase ca naiba.
Intervenția in sine nu a durut, am fost obligată sa tin ochii deschiși, sa-mi poată urmări reacțiile. Vezi, Doamne, brusc se temeau de un leșin.
Rezecția consta in tăierea gingiei si scormonirea in os cu freza si chiureta pana se înlătura țesutul mort/infectat/putrezit. Eu aveam o infecție urâta foc as zice. La 3 dinti, așadar a fost intervenție la triplu. Freza nu a fost una silențioasă, cum imi spusese doctorița, ci una pe care am auzit-o pana creier minute in șir si probabil mult timp de acum inainte.
Cand a început sutura deja ma dezmorțeam, așadar mi s-a mai oferit anestezie.
'Na si aici, na si aici - si aici , ca doar te doare!' La mișto, sa ma satur sa mai cer ceva.
Mi-a luat jumătate de noapte ca sa scap de senzația de amorțeala.
Sutura s-a facut cu o ața neagră, lunga si groasa. Un ac mare introdus prin gingie si extras cu un clește/patent , de credeam sa se rupe acolo si alta nu. S-a facut nod pe fiecare cusătura si s-a tăiat surplusul cu forfecuța.
la 20,30 am iesit pe picioarele mele, tremurând si cu sufletul si gingiile franjuri.
Am plătit 900 de lei pentru o ora de umilința si o săptămana de zbucium. Fara bon fiscal, fara nimic ce sa ateste ceea ce mi s-a facut.
Nu am putut vorbi, nu am vrut, iar de calmat m-am calmat doar dupa un plâns zdravăn, eliberator, cand m-am vazut singura.

Am ajuns acasa in jur de 21. Copiii erau ok, s-au descurcat săracii singuri.

De umflat m-am umflat instantaneu. Mi s-a modificat fizionomia si arat ca bau-bau.

Mi s-a spus sa tin tratamentul cu antibiotic pana la 7 zile, sa iau antiinflamator, care are rol si de atenuare a durerii, sa înghit saliva pentru a nu stimula sângerarea , sa nu dorm cu fata la perna, sa nu tin mana, batista , nimic la gura pentru ca generează caldura si nu e in regula. Si sa pun gheata. Am pus, insa probabil nu suficient.
Planul era sa ma umflu a doua si a treia zi de la intervenție.
Mai povestesc eu pe parcurs.

In concluzie:
Daca știam ce ma asteapta nu făceam asta de buna-voie nici moarta. Asta e de bine, întrucât totuși treaba trebuia făcută si problema rezolvată. Sper doar ca finalul a fost aici.

2-3 zile voi sta in casa, ferita de priviri curioase si de curent. Una peste alta, e iar de bine. In alte condiții as fi mers pe brânci la munca. Acum nu. Nu mai pot.

De acum e oficial. Cand nu mai pot, ma opresc si atat!
Declar solemn sa am grija de mine, pentru ca faptul ca am ajuns aici este tot o cauza a faptului ca m-am neglijat si nu mi-am facut niciodată timp pentru mine.

14.11.2017

Ziua premergatoare interventiei

N-am dormit azi-noapte.
N-am dormit nici ieri noapte.
De o saptamana nu am liniste...
Mai am mai putin de 2 ore pana ma voi aseza pe scaunul dentistului , intalnire de care am povestit aici. Stiu ca adevarata actiune se va intampla maine, insa emotii am si pentru astazi. Mari de tot, as zice.
Sper ca dupa ce va fi trecut totul sa pot intra linistita aici, razand de teama asta nejustificata.

08.11.2017

Probleme cu dintii

In Weekend am simțit un usor disconfort la dinții din fata. Fiind îmbrăcați si având de fel sensibilitate la ei, m-am plâns soțului, care m-a si programat la dentist. Era destul de aglomerat si mi s-a zis sa vin undeva la sfârșitul săptămânii viitoare.
Am facut in prealabil o radiografie la întreaga gura. A durat maxim 10 minute si a costat 50 de lei. Doctorița a primit rezultatul instantaneu pe e-mail si ne-a si sunat.
Sinceră sa fiu, m-a speriat. Augmentin începând cu acel moment si programare de urgenta a doua zi pana-n prânz. Adica ieri.
Domeniul asta ma sperie in mod deosebit si cum de fel sunt o fire panicoasa, cu atat mai mult.
In fata doctoriței insa m-am vazut mai linisitita. Sper sa fiu astfel pana la capat.
Ieri mi s-a facut o incizie, pentru a elibera Punguța cu surprize ce se acundea la rădăcina unuia din dinții din fata, in țesutul moale, de fapt sursa disconfortului simțit de mine.
 M-a costat 70 de lei, s-a folosit o lama si s-a facut sub anestezie. In mod normal e de ajuns un puf de spray, insa eram prea agitata.
Pe film nu apare decat problema ce afectează osul, ce se afla la celălalt dinte si pentru care mi s-a grăbit intervenția.

Pentru ca nu e totuși foarte clar de unde pleacă totul, voi repeta radiografia, insa doar pentru dinții cu problema. De aproape probabil se va vedea exact ce si de unde vine.

Faptul care ar fi trebuit sa ma avertizeze de apariția problemei ar fi fost gingiile inflamate , vinete si cu sângerările apărute la periaj. Le-am ignorat, am neglijat cu totul dantura din motive diferite si am ajuns aici.

Așadar săptămana viitoare pe vremea asta o sa fiu un munte de nervi.
Marti voi fi pregătită de doctorița pentru intervenția de miercuri a chirurgului. Nu stiu alții cum sunt, insa pe mine chiar si numai cuvintele astea ma îngrozesc.
O sa o iau insa ca atare si o sa astept nimic altceva decat sa imi vad problema rezolvată.
Intervenția pe care o voi suferi se numește rezecție.
Cu o zi inainte de ea voi începe sa iau antibiotic, tot Augmentin, insa de data aceasta pentru 7 zile.
Am intrebat si mi s-a spus ca este in sine o decopertare a rădăcinii dintelui, care ar trebui sa dureze undeva la 20 de minute, sub anestezie, timp in care se chiureteaza zona afectată astfel încât sa rămână osul curat.
Ulterior , in timp, osul se va regenera si golul ramas se va umple singur.
Dupa rezecție ma voi umfla, ma voi umfla , pana cand va începe sa cedeze inflamația si pana lunea următoare sa fiu capabilă sa ies din casa , sa merg la munca.
Urmează apoi partea estetica, de care voi putea spune ceva doar cand voi STI ca am scapat de infecție.

Acestea sunt gânduri la rece, scrise asa cum le-am reținut, ca si cum sunt detașată de problema.
De fapt astept sa treaca, sa pot sa scriu partea reala, a ceea ce voi trai de fapt.
Nu voi căuta pe internet, cum am fost mereu predispusă. M-am speriat întotdeauna foarte rau atunci cand am facut-o, astfel încât acum voi merge inainte orbește.

Sper sa fie bine.

25.09.2017

Buna dimineața de luni!

Imagini pentru luni
Buna dimineata! Motivationalul de luni!
Stiiiiiu, nimănui nu-i pare buna:)), ca tot e luni si știm cat de greu ne mobilizam la munca.
E ora 00.35, acum cand încep sa scriu, pic de somn insa vreau sa transmit starea mea de bine de acum..
Am un început de răceala ce m-a toropit grozav. Simțeam nevoia sa fac o baie fierbinte, insa deh, timpul asta...
La ora 21 mi-era deja somn, insa nu-mi puteam lua gândul de la o baie prelungita, care sa-mi ridice moralul.
Mereu mi se întâmpla asta. Dupa 2 ore de baie fierbinte, de spuma parfumata, de o carte care sa-mi placa, pe bune ca-s alt om. Total diferit, mult mai liniștit, mai pozitiv, mai bun!
Numai gândul acesta m-a facut sa ma mobilizez si sa duc la bun sfarsit planul.

Așadar aici sunt, cu un sfat pentru prima zi a săptămânii ce abia începe:

Fiti bine cu voi însiva, iubiți-va, prețuiți-va, menajați-va, zâmbiți-va in oglinda si dați-va speranțe referitoare la viitor.

Chit ca-i ora 1 aproape, iar eu la 6 am deja setată alarma si parca ma si vad chioara de somn , cu ochii lipiti, implorând alarma sa mai prelungească agonia macar 5 minute, eu spun ca exista speranța pentru oricine!

Fiti fericiti!

Ps: Cat am aberat aici, pe jumătate adormita , mi-am amintit ca prin vis ca am lasat apa din bucătărie curgând. Cateva minute maxim si-as fi adormit de tot.. Pan' la 6 de lăsam asa, strângeam la apa pana la prânz, ''beata de fericire'', ca tot eram zen de nu se mai putea:))
Imagini pentru luni

20.09.2017

Carti, carti, carti

Iubesc mult cartile.
Abia astept un motiv sa mai cumpar cateva.;))
Si abia am asteptat lista de lecturi suplimentare pentru clasa a III-a a baiatului meu, pentru a porni in cautarea lor. Biblioteca publica nu a fost o varianta in cazul nostru, intrucat am considerat ca e util sa le am in casa si in vederea cresterii fetelor.
Intr-o zi insa o sa ajung si acolo; mi-am dorit mereu, de cand eram copil, sa merg si eu zilnic la biblioteca. Din pacate nu am avut ocazia.

Librarii nu imi place sa frecventez deoarece am prins oferte mult prea bune online ca sa ma mai impresioneze ceva din librariile fizice.
Plus ca sunt mocaita si am nevoie de mult timp sa casc gura printre rafturi, timp pe care eu chiar nu-l mai am decat cu toti copiii dupa mine, ceea ce nu-i ok, pentru ca mai mult m-as certa acolo cu ei si chiar nu-i frumos nu-i asa??? ;))
'Nu atinge! Lasa acolo!
Nu rasturna alaaa!
Nu, nu cumparam creioane!
Nu, nu ne trebuie acum creta colorata si nici ghiozdane noi; avem deja..'

Revin asadar  la achizitiile online.
80% reducere la anumite carti, filtre diverse de sortare a lor, dupa pret, dupa noutate, dupa reducere, 3carti cumparate +1 gratis, 4 carti cumparate +1 gratis , cred ca va suna deja cunoscut si foarte tentant.

Pentru ca nu au fost doar lecturi clasice, din literatura romana, ce puteam chiar sa le detin in biblioteca proprie sau sa mi le furnizez dintr-un anticariat fizic sau virtual, am purces dupa cum ziceam la cautarea pe diverse site-uri.
A fost o munca titanica, e drept, insa mi-a placut atat de mult sa scormonesc si sa-mi notez unde si care e pretul cel mai bun, ca la urma sa plasez comenzi pe site-uri diferite, incat cred ca as putea face o cariera din asta; din pacate nu e posibil, asa ca Hai, Bianca inapoi la ce ai invatat sa faci;)).

Declar sus si tare ca librariile mele preferate sunt Libris si Elefant- evident, cu probleme de rigoare intalnite si in cazul lor, de-a lungul timpului, ca perfecte sigur nu-s.

  • Libris pentru ca a avut pentru mult timp livrare gratuita la orice comanda; acum are livrare gratuita la comenzi peste 30 de lei. Tot bine e, insa din lista mea, cartile de pe Libris nu aveau reduceri deloc asa da putine titluri am putut comanda de la ei.
  • Elefant pentru ca am prins deseori transport gratuit si prețuri foarte bune la anumite enciclopedii pentru copii si cărți in engleza. Am cumpărat cutii întregi la prețuri bune, pe care le-am dăruit ulterior. Probabil pare un moft sa dai 500 de lei pe un colet cu 40-50 de cărți cu care stai blocat un an de zile, insa cand ai copii invitați mereu la petreceri si nu ai fizic timp cand sa ajungi la cumpăraturi, se poate dovedi o investiție foarte buna si cu cheltuiala minima. Gândiți-va doar ca pornesc sa ma uit dupa un cadou. Cu copiii dupa mine/noi. Cei trei magnifici vor si ei, orice ar fi. Sigur am mai vorbit eu despre asta: ajung de cumpăr cadou x 4 , sunt epuizata si plină de nervi in mod inutil.
In situatia cartilor din lista de lecturi suplimentare majoritatea le-am gasit pe cartepedia.ro si pe librărie.net. Pe primul site am beneficiat de un voucher de 20 sau 25 lei pe care l-am folosit cu prima ocazie in care a fost transportul gratuit. Ulterior am primit un alt voucher de 10 lei( mai mic deoarece si valoarea de comanda a fost mai mica) pe care l-am utilizat intr-o alta comanda atunci cand a fost , din nou, desigur - transportul gratuit.;). Politica e foarte faina, chiar voi mai comanda de la ei.
Pe dol.ro am gasit din nou prețuri foarte bune si disponibilitate la titluri greu de gasit in alta parte. Au transport gratuit la minim 120 lei de comanda.

Librărie.net are transport gratuit la comenzi de peste 80 de lei si prețuri de bun simt.
Cateva am reușit sa le găsesc ghici unde! Pe Olx:), la o fetișoara ce nu mai avea nevoie de ele. Deci si aceasta e o sursa ok de cumpăraturi la prețuri bune. Cat poate uza un copil o carte cu coperte cartonate? Va spun eu: mai deloc!

 Lista mea, cu X la cele negasite inca: 
 Unde fugim de acasa? - Marin Sorescu
 Povestea frindelului - Andrew Clements
 Matilda - Roald Dahl
 Întâmplări din grădina mea - Ana Blandiana
 Povestea Cărții de povesti - Emilia Căldăraru
 Povestea fara sfârșit - Michael Ende
 Căsuța din Strada Puh - A.A.Milne
 Balade vesele si triste/ Rapsodii de toamna - George Topârceanu
X Cand Moș Craciun a cazut din cer - Cornelia Funke
 Târziu, cand zăpezile sunt albastre - Fanus Neagu
Tolba cu povesti  - Claudia Groza
 Jim Nasturel si Lukas, mecanicul de locomotiva - Michael Ende
 George si cheia secreta a Universului - Lucy si Stephen Hawking
 Emil si Detectivii - Erich Kastner
 Cartea cu Apolodor - Gellu Naum
 Cartea cu Jucării - Tudor Arghezi
 La Medeleni - Ionel Teodoreanu
 Recreația Mare - Mircea Sântimbreanu 
 Făt Frumos cand era mic - Octav Pancu-Iasi
 Tomi. O poveste - Adrian Oprescu
X Miriapodul Hoinar si alte povestiri - Adina Popescu
X Domnișoara Mimi - Ligia Visoiu
 Pădurea fermecată - Enyd Blyton
 Povestea lui Tracy Beacker si/ sau In tandem - Jaqueline Wilson
 Călătorie spre centrul Pamântului - Jules Vernes 




Aici sunt o parte dintre ele; acum pe fuga, acestea mi-au iesit in cale, ca nu-s vreo ordonata, insa am insistat foarte mult ca Darius sa si le tina cat de cat impreuna, dat fiind ca au fost obținute intr-un timp relativ scurt, la începutul vacantei de vara. Am crezut ca va fi asa conștiincios încât sa le si citească pe toate, pana mi-am dat seama ca ar fi fost chiar imposibil pentru el, chiar de ar fi citit NON STOP. 

Sa-i mai îndulcesc suferința i-am comandat si cateva cărți mai pe placul lui. Nu cred ca vor avea vreun impact asupra educației lui, insa macar sa-i deschidă apetitul spre lectura.



Cam atat despre subiect.
Daca va pot ajuta cu un pont/sursa/preț, orice, astept întrebări.
Daca ma puteti ajuta voi pe mine referitor la cărțile ce le am lipsa sau orice altceva ar fi si mai bine. :)


Despre samponul uscat



Revenind la problema parului meu, respectiv finetea sa si modul neingrijit  in care arata imediat de dupa spalare, mi-a venit ideea de a incropi o lista cu produsele incercate de mine de-a lungul timpului, incercand sa combat aceasta 'problema'.

Sampoanele incercate sunt multe si in mare parte fara efect.
Singurul care a parut ca face ceva a fost unul de la Erbolario, cu nuci verzi, primit de la o prietena din Italia acum multi ani, unul de la Wella Sun, pe care ori nu l -am mai gasit ori nu m-am indurat sa-l cumpar, unul de la Elseve- ceva cu alb/verde, care probabil nu se mai fabrica de nu dau de el si un altul de la Avon, un kil de sampon la 10 lei, care desigur, nu mai e de gasit. Cam acestea sunt cele care m-au salvat temporar de suferinta, simtind efectul inca de la clatire, cand parul scartaia efectiv de curatenie.
In rest, Dumnezeu cu mila. Momentan am unul de la Cosmetic Plant, unul de la Yves Rocher si altul de la Elseve cu argila. Le folosesc simultan, deoarece la parul meu trebuie sa aplic sampon de cel putin 2-3 ori ca sa-l simt ok, asa ca le iau la rand.

Acum insa voiam sa povestesc despre sampoanele uscate incercate pana acum.
Primul a fost Batiste XXL Volume, urmat de Batiste Cherry. 
Imagini pentru batiste xxl volumeImagini pentru batiste cherry
Fiind primele încercate, mi s-au părut wow si gata.Le-am avut si in cantitate mare, de 200 ml si in varianta travel size de 50ml.  Pentru simplul fapt ca mi-au oferit confortul psihic de care aveam nevoie, au fost perfecte. In caz ca nu as fi reușit sa-mi spăl in a treia zi parul, care arata oricum oribil inca din a doua zi, as fi avut alternativa aplicării produsului minune:)).
Se aplica de la 20-30 cm, in functie de fiecare produs, probabil trebuie sa scrie si pe ambalaj instructiunile, se lasa putin sa se absoarba sebumul si se piaptana parul. Fiind blonda, nu am avut probleme cu vizibilitatea talcului pe par. 
Se obtine un par vizibil reimprospatat si in ceea ce priveste aspectul si in ceea ce priveste mirosul.
Xxl volume are si putin fixativ in compozitie, parul ramanand si putin mai aspru dupa aplicare, ceea ce mie mi-a convenit de minune, pentru ca am obtinut astfel si putin volum. Pentru alte persoane ar putea de veni sacaitor la urmatoarea pieptanare.
Cherry are un miros foarte placut si se simte mai putin pe par la urmatoarea pieptanare,de exemplu decat precedentul.  
Doamne, cat a mai ras soțul meu de mine: 'Ha ha, s-a mai inventat inca un produs pentru cele ce nu vor sa se spele..'
Imediat dupa am încercat ceva Balea de la Dm pentru par blond. Un eșec total.
Imagini pentru dm sampon uscat par blond
A urmat cel de la Avon,de la  Advance Techniques. A ramas intact si acum. are un miros care mie nu mi-a fost deloc pe plac. Ma sufocam de la primul fas de spray.
Imagini pentru sampon uscat avon

L-am incercat apoi pe cel de la Elseve de la L'oreal cu argila. Din păcate, nici el nu m-a ajutat, desi imi pusesem mari sperante in el, avand experiente pozitive cu samponul din aceeasi gama.
Imagini pentru sampon uscat elseve
Mi-am cumparat apoi pudra de volum Taft ( volume powder) de la Schwarzkopf. E foarte mica, usor de tinut in geanta de exemplu, insa eu nu am reusit sa o aplic cu prea mare succes. Am riscat mereu sa dau pe haine si sa arat varuita peste tot. In afara de modul de aplicare ce mie nu mi s-a potrivit, e posibil sa fie mai buna decat multe alte produse de acest gen.
Imagini pentru pudra par taft
Am reveit nu de mult la prima iubire, Batiste XXL Volume si probabil cu el raman. L-am gasit la un moment dat la un pret bun si mi-am cumparat 4, sa fie acolo. Inca sunt multumita de el, sper sa-si faca treaba in continuare.
Imagini pentru batiste xxl volume

19.09.2017

Cum a fost de fapt la Cernauti

Dupa cum am povestit deja aici si aici cred ca v-ati facut deja o idee despre cum am perceput eu aceasta destinație cel putin inedită. De ce inedită? Pentru ca nu as fi ales-o probabil daca nu as fi fost constrânsă de timp. Probabil as fi mers maxim o zi, in recunoaștere, dar mai mult nu.
Având in vedere insa ca aveam nevoie de o mica escapada, atunci vizita la Cernauti s-a transformat intr-o mini vacanta.
Va spun sincer ca am avut emoții foarte mari. Inițial mi s-a părut putin 3-4 zile, mai apoi am intrat de-a dreptul in panica: ''Ce Dumnezeu a fost in capul meu sa aleg Chernivtsi? Ce voi face atâta timp aici?''
A fost insa mai mult decât perfect.
Am cautat o unitate de cazare poziționata cat mai central si am avut un noroc chior, ca n-am cautat de fapt atat de mult pentru cat de bine am nimerit.
La câțiva pași de primărie si de strada pietonala Olga Kobîleanska. Ce-mi puteam dori mai mult? Am stat cazați dintr-un vechi bloc de locuințe, amenajate in vederea închirierii. Am ocupat un apartament întreg in Knaus Apartments. A fost foarte drăguț, nu mai stau acum sa detaliez, cel mult voi face mai spre final un print cu review-ul oferit locatiei, atunci la cald, imediat ce am ajuns acasa.
Am avut o vreme absolut minunata, in contrast total cu temperaturile de care am avut neșansa sa le trăim in Iulie, in concediul cu copiii. Voi povesti si despre acesta cândva.
Așadar am pornit de acasa undeva dupa ora 6 dimineața in ideea de a trece vama cat mai devreme. Aveam de parcurs aproximativ 190 km pana la destinație, dispuși in felul următor: 105 km pana la Suceava, 43 pana la Siret si inca 42 km pana la Cernăuți.
Drumul a fost usor, nici nu stiu cand am ajuns in vama Siret. Un oras micuț, probabil lipsit de multe atracții, insa foarte interesant. Fiind la limita, cu siguranța ca a preluat multe din caracteristicile ucrainienilor, desi e un orășel oarecare de fapt.
La vama nu am stat foarte mult, insa mai mult decat ne-am fi dorit noi, care ne grăbeam. La romani a fost ok, la ucrainieni persista atmosfera dura, comunista, de acum 25-30 de ani de la noi din tara. Erau si multe fete tinere foarte drăguțe printre vameși. Cu toate acestea, la fel de dure. Am primit o hârtiuța cu care practic intram in Ucraina dupa ce se făcea ritualul lor de verificare. Trebuia sa obținem 3 ștampile, insa n-aveam de unde sti. Am ajuns la ultimul control si am fost întorși din drum. Am revenit, am așteptat cat a fost sa fie, aproape ni s-au desfăcut gentile , sa vada exact daca au in interior doar lucruri personale si pe-aici ti-e drumul.
Drumul a fost wow; ne așteptam la orice, negăsind păreri online actuale, in timp ce părerile de acum 5 ani, de exemplu nu se pot reda aici:).
Nu am întâlnit decat un echipaj in drumul nostru care verifica o mașina cu număr de Romania. Chiar ne intrebam in ce limba s-or înțelege :)), având in vedere ca engleza e ceva tabu pentru ei, in timp de rusa/ucrainiană e tabu pentru noi.
La ora 10 eram deja la hotel. Pentru ca ni s-a spus ca putem primi camera dupa ora 14, conform protocolului, am ales sa parcăm mașina si sa facem o incursiune in zona cu un mijloc de transport local.
A fost ceva unic. Un bilet costa 2 grivne, undeva la 0,30 lei. Banii se trimit la casier din mana in mana. Tot la fel ajung la posesorul de drept, biletele si restul, daca e cazul, la pasager . Era o caldura si un miros de combustibil, completat de aspectul bătrânesc si neîntreținut al troleului, de mi-a venit rau de mai multe ori. Piatra cubica e super cand mergi in picioare si nu prea iti vine sa pui mana sa te ții de bara.
In 20-30 de minute am ajuns la Bazarul Kalinka. E mare! Eu n-am reușit sa ajung de 2 ori in prea multe locuri. Are zone acoperite, care probabil fac parte din zona care funcționează si iarna, si zone cu magazine in aer liber sau parțial acoperite.
Ce am gasit acolo nu m-a impresionat. In principiu nu prea existau prețuri expuse , cei ce vindeau nu înțelegeau engleza, poate puțin romana, iar daca nu, trebuia sa ne descurcam prin semne si prin scris pretul pe calculator, telefon, orice.
Am ales sa nu cumpăram mare lucru chiar atunci deoarece trebuia sa le aducem tot cu troleul si nu, mulțumesc, chiar nu era cazul si de mai mult chin.
Pe drumul de întoarcere am oprit la vreo trei stații de bazar undeva unde am crezut ca e Panorama Mall. Nu cred ca a fost; nu sunt lamurita nici acum; era doar o clădire foarte frumoasa, noua, aproximativ abandonată, cu un supermarket, 2 fast-food-uri , un magazin cu rochii de mireasa, unul cu mobilier, o florărie si un spațiu mare de joaca cu un patinoar/pista de role cred, in funcție de sezon.
Am mâncat acolo arătând cu degetul ca la Gradinita:)). Un meniu cu shaworma, cartofi prăjiți si suc mare era aproximativ 10-12 lei.
Dezamăgiți de asa-zisul mall am pornit din nou spre stație, iar de acolo la hotel.
Acolo ni s-a vorbit in engleza, ne-a fost prezentată camera si restul zilei l-am petrecut lenevind. De fapt cam asta imi propusesem sa fac in întregul interval.
Seara am iesit la plimbare pe strada pietonala aflată la 2 pași. Nici acolo n-am avut noroc sa ne facem înțeleși, așadar am ales tot un fast-food - Chicken Hot.
De data asta am mâncat o pizza foarte buna cu 4 feluri de brânza, la  75 grivne- aproximativ 15 lei. Tot cu degetul am indicat, iar la ketchup cerând picant, hot, Spicy, nu am fost înțeleși sub nici o forma, desi in numele lanțului exista cuvântul HOT.
O înghețată servita la o gelaterie foarte drăguța ( numita Jolly) si cocheta era 25-27 grivne, deci cam 4-5 lei.
O bere era 20-25 grivne, undeva la 3-4 lei.
Daca Bazarul Kalinka nu m-a încântat defel, mâncarea a fost chiar ok si foarte ieftină.
Pe pietonal, tineri si adolescenți in grupuri vesele, oameni tineri si  frumosi cu copii mici, Adulți si bunici îngrijiti, cu toții îmbrăcați atent, atmosfera de vacanta.
O încântare, va spun drept.





A doua zi am stabilit o vizita la Cetatea Hotin si Cetatea Camenitsa. Revin curând cu detalii.




18.09.2017

Marea debarasare

Visez de ceva vreme la un stil de viața minimalist.
Mai ales ca am 3 copii cărora le trebuie milioane de lucruri, iar care nu le trebuie, le adaug eu, sa fie acolo.
Asta ca sa nu mai spun ca întreaga viața am fost cam ca harciogul.
Chit ca a fost vorba de felicitări scrise/primite in copilărie, chit ca era o lumânare ce-mi amintea de cineva anume, o mapa cu informații/bilete de avion/vouchere de călătorie, hărți din destinatiile noastre, cutii/coșulețe/ borcanele/ambalaje/reviste, haine, jucării si amintiri de tot felul etc , pe toate le-am adunat si adunat si adunat pana am ajuns in situatia de a nu mai STI ce si pe unde ar putea fi lucrurile necesare in casa, d'apoi nebuniile astea.

Nu-mi pot imagina de unde nevoia asta de a acumula toate prostiile posibile si imposibile. Inca de cand eram mica adunam toate mărgelele si pietricelele frumoase găsite.

Imi plac mult si hainele, iar norocul de a purta măsuri relativ mici si plăcerea de a beneficia de toate chilipirurile pamântului a agravat problema. O greutate ce a fluctuat in ultimii 10 ani, odata cu cele 3 sarcini a distrus orice șansa la normalitate. Sperând mereu sa ajung la greutatea inițială am păstrat lucruri care nu imi mai erau potrivite.

Copiii mi-au luat si ultima fărâma de discernământ. M-am gandit ca dupa primul copil vine al doilea si i-ar putea folosi una-alta. A doua insa a fost o fetița foarte cocheta sosita dupa vreo 4 ani jumătate, ce mi-a dat toate planurile peste cap. Nu a acceptat nici macar pijamalele de la fratele sau. Asa cam am cumpărat in continuare lucruri necesare sau ca sa fie acolo, ca-s frumoase:)!

Curățenia in casa ajunsese sa fie un coșmar. Pe toate etajerele si rafturile stăteau ticsite toate amintirile de la nunțile la care am fost si la care n-am fost :)), altfel încât atunci cand era musai sa le îndepărtez de acolo, le plasam de fapt in alta parte, ca sa le mut înapoi cu prima ocazie.
Cand ma plângeam ca n-am ajutor la curățenie, prima idee primită era cea de a aduce pe cineva sa ma ajute. Cum Dumnezeu insa sa ma ajute cineva cand doar eu știam unde pot găsi ceva in haosul acela. Ar fi trebuit sa stau cel putin o săptămana sa fac ordine inainte de a aduce acea persoana:)).
Tot citind despre eliberarea sufleteasca pe care o poate aduce o mica debarasare, încercam cu jumătate de inima sa mai dau câte ceva din casa.
S-au tot ivit ocazii, am dat o cutie, doua, trei, insa n-a fost niciodată de ajuns. Cu toate acestea, nu m-am dat bătuta.
De cel putin vreun an, ori de câte ori simțeam ca ma sufoc in propria casa, făceam un efort si scoteam câteva sacoșe de lucruri care simțeam ca ne prisosesc.
Chiar a fost un an productiv din punctul asta de vedere.

Ei bine, odata cu schimbarea adusă de începerea anului școlar, am simțit ca ar trebui sa ma eliberez si din punctul asta de vedere.

Haine de copii, haine de adulti, încălțăminte, lenjerii, paturi, prosoape, jucării, cosmetice, mici mărunțișuri.. Cutii întregi de donații.
Tuturor le-am gasit loc lângă USA de la intrare, făcând loc nu altora:)), cum as fi facut acum o vreme, ci lăsând loc mai mult de joaca si de respirat in voie.
Duminica seara am si daruit o parte din ele.  Chiar daca era seara târziu si a trebuit sa mergem cu toti copiii dupa noi..
M-am simțit eliberată, fericita, usoara si cum mai vreți voi.
Deci da, erau balast! Un balast fara de care pot trai linistita multă vreme fara a-i simți vreun moment lipsa.
Asadar voi continua. Inca mai sunt multe lucruri de care ma pot lipsi.

 In continuare voi face si alt Exercițiu:
 - Voi încerca sa merg la cumpăraturi doar cu lista in mana, pentru a evita sa merg dupa lapte si sa cumpăr toată oferta existenta doar pentru ca era la reducere. In acest fel voi elimina depozitarea a zeci  de lucruri in câte 5 exemplare, de se rup rafturile, cand in partea din spate nici nu ajung sa vad ce mai am. Plus ca risc sa expire uitate acolo, lucru care mi se întâmpla deseori.
- Voi limita cumpărarea de dulciuri pana nu se consuma cele cumparate deja, adica un dulap întreg!?!! E grav, va spun eu! Insa chiar vreau sa remediez problema, iar asta nu-mi poate aduce decat bine, in reducerea consumului ca si in reducerea sumei cheltuite pe lucruri nesănătoase.

Parca sunt alt om!
Libertatea se obține si in acest mod. Prea ne legam de lucruri , cand amintirile ar trebui păstrate in suflet.