Se afișează postările cu eticheta fericire. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta fericire. Afișați toate postările

13.09.2017

Despre adevarata fericire

Cat de cunoscuta mi se pare povestea asta!
Ha ha! Cum mi se mai pare ca trece timpul si eu stau pe loc.. Cum am mereu impresia ca toti ceilalți se distrează mult mai bine in călătoria asta prin viața, in timp ce 'La naiba, eu iar stau pe tușă!'
Cred ca nu e valabil doar pentru mine, din păcate!
Cu toții avem poate zile in șir in care ne trezim dimineața si ni se pare ca suntem oamenii cei mai plictisiti, greu încercați si lipsiți de bucurii, zile in care ne cerem osândă, vorba moldoveanului si pretindem mereu mai mult si mai mult de la noi si de la cei din jur ..si nu suntem in stare macar sa ne înșirăm binecuvantarile, d'apoi sa ne mai si bucurăm de ele!
Si cum nimic nu-i întâmplator, ca tot is fericita si exuberanta de cateva zile aparent fara motiv, va las mai jos revelația acestei zile, pe care cu siguranța o conștientizați.












27.07.2016

Recunostinta

Oare exista om mai fericit decat mine?
As fi sperat vreodată la tot ceea ce am? Nu, cu siguranța nu.
Dincolo de toate lucrurile materiale, care evident ca pot contribui la acest echilibru stau micile bucurii nepalpabile care fac sufletul sa tresalte la gândul ca nu ai trăit degeaba pana acum. Ca dincolo de tot stau oameni care te apreciază pentru omul simplu care ești si care-ti dau avânt sa fii tu însuți cu  adevărat!
Sunt mulțumită, fericita, recunoscătoare pentru fiecare clipa pe care am șansa sa o trăiesc!
Imi doresc sa ma simt mereu astfel, sa fiu conștienta in orice clipa de șansa mea si sa las frustrările vieții de zi cu zi sa plece inainte de a se acumula!

01.03.2016

Zâmbete si mici bucurii!

Va mai amintiti când ati fost cu adevărat fericiti ultima oară?
Aveti idee cand ati ras in hohote: sincer si din tot sufletul?
Luați-o ca pe o terapie! Amintiti-va! Va face bine! Si va insenineaza ziua!
Am avut zile frumoase;), care m-au ajutat si mi-au făcut bine. 
Mi-am dat seama ( oare a câta oară) cat de mult contează lucrurile mici, gesturile si mai mici si vorbele frumoase.

Chiar nu avem nevoie de diamante si mașini de lux (nu ca n-ar fi bune la casa omului si acestea:))), insa am cunoscut atâta lume nefericita dintre cei care efectiv se scalda-n bani încât pe bune ca in cazul lor sunt sigura ca s-ar lipsi de toate pentru o singura raza de soare in viata lor.

31.12.2015

La mulți ani!

A mai trecut un an!
Un an care noua ne-a adus un bebelus sănătos si vesel.
Anul trecut pe vremea aceasta, 'fugeam' din spital cu invoire, dupa ce Craciunul il petrecusem acolo:( Era un viscol cumplit si o ninsoare atat de mare incat am plecat pe propria răspundere. Îmi doream sa merg măcar la o prajitura dupa externare, insa vremea era prea schimbătoare si nu era vreme de pierdut. Am ajuns însă acasă cu bine, iar bebelusa a așteptat atât cat a trebuit ca sa fie bine.
A urmat un an nu prea usor:), insa încununat de bucurii mici si atât de multe încât ne-ar fi si greu sa ne enumeram.

Un an in care am făcut atât de multe lucruri incat ne miram si noi.

La 5 luni Erika a fost la Predeal, a făcut împreuna cu noi traseul de pe Transfagarasan si a urcat la Babele si la Sfinx, a văzut Pelesul, curtea de Argeș, etc.
La 5 luni si jumătate a urcat cu noi pana pe Rarau, aproape de Pietrele Doamnei, împreuna cu frații săi.
Dupa 6 luni a ajuns  in mod repetat la poalele Ceahlăului, in Rezervatia naturală de la Izvorul Muntelui.
Nu a fost mult si nu a fost departe insa pentru noi a însemnat mult sa le oferim chiar si atât.

In rest am muncit si am crescut alături de copii, am zambit si ne-am bucurat de sănătate si noroc in adevăratul sens al cuvântului.

Am reușit sa fiu alături de bunici poate mai mult decât in alți ani, sa le aduc un zambet si lor si gândul ca nu m-au crescut chiar degeaba:)! Îmi doresc sa-i mai am mulți ani de acum încolo, măcar cu starea de sănătate pe care o au acum.

Ce mi-as dori pentru anul ce vine?
Nu prea multe.. Odihna si relaxare:)))

Odihna ori va fi ori nu va fi. Cel putin in ultimele nopți bebelusa si-a făcut de cap, asa ca speranțe prea mari nu-mi fac:)))

Referitor la relaxare, am mai spus eu de curand ca e musai sa-mi programez ca la carte viitoarele ocazii, altfel timpul trece si nu reușim sa ne bucurăm de el.

- In Februarie am pregătit o serie de bilete- la Milano;
- in Aprilie alta serie la Roma;
- in Iunie mi-as dori sa revad Parisul, cu ocazia zilei mele de naștere, insa îmi suna a cliseu asa ca poate obțin o alta destinație:);
- in Iulie ar trebui sa plecam la mare cu tot familionul, tot in Albena la Kaliakra pe principiul ca drumul ce-l stii e cel mai usor. Mi-este cumplit de greu sa ma pornesc in necunoscut cu toti 3 micutii. Astfel, macar stiu ce ma asteapta, stiu ca e Ok si cel mai important: e usor si rapid de ajuns acasa, in Romania.Încă nu am reușit sa facem plata, insa se va întâmpla curand.
- in Septembrie-Octombrie mi-as dori o fuga scurta la mare in 2. O programez de mult timp, insa nu s-a găsit timpul pana acum.
- tot pe atunci, mi-ar plăcea mult de tot sa gasesc o croaziera cu zile putine, sa nu lăsăm copiii prea mult 'singuri'.
 
Printre cele enumerate, vreau sa ajung la Sibiu, Sighisoara, Sinaia, Bran, Brașov, Rasnov mai pe indelete. Fiind relativ aproape, poate reușim sa le legam una de alta si sa rapim 2-3 zile măcar pentru acest lucru.
Ar mai fi multe pe lista, insa nu vreau sa-mi fac inima rea:))), e ok si atât.

In rest, pun pe lista sănătate, voie buna si atâta înțelegere câtă e nevoie ca sa avem inima multumita si plină!

Sa nu uitam de iubire. O vreau in continuare la fel, pentru mult timp de acum înainte. Sunt atât de recunoscatoare ca a fost sa fie asa!
 Am fost binecuvantati sa ne găsim...si mai important de atât: sa rămânem împreuna. In acest an se vor împlini 14 ani din acel moment. Cel in care Doamne-Doamne ne-a pus fata in fata pentru prima data. Pentru mine 14 e un număr special, o sa fie sărbătorit ca atare:), probabil tot printr-o fuga de acasă.

Cam atât pe azi! Gandurile au venit de la sine, razlete si dezordonate.. nu le mai editez ca-si pierd din Farmec;)!

Va doresc La Mulți Ani, zâmbete sincere si inima plină de bucurie in aceasta noapte si in tot anul ce vine! 
Înconjurati-va de oameni dragi si nu stati singuri si tristi, deoarece meritati tot ce e mai bun, iar asta vine la pachet cu dragostea, de orice fel ar fi ea.

Pupici


09.06.2014

Cateva vorbe si Happy Moments!

Ceea ce semeni, aia culegi...ceea ce atragi, aia ai!
La urma urmei, ce nevoie avem de ganduri negre si de zile proaste?
Voi prelua si eu provocarea scumpei de Ilda, cea referitoare la Happy Moments. Ma gandesc de multisor la asta, ar fi ca o lista virtuala in care as putea bifa cate un zambet pe zi, cate o raza de soare, pana mi-as da seama unde ma aflu atunci cand ma pierd.
Pentru ca da, chiar avem nevoie uneori de un sut in fund care sa ne faca sa constientizam asta.
Nu trebuie sa avem o suta de motive de fericire ca sa consideram ca lista e completa, e suficient si unul singur!
N-as vrea sa redau acum motivele mele toate, sunt prea marunte si prea doar pentru sufletul meu, insa de etapa de redescoperire a naturii..asa cum o percepeam atunci cand eram copil, parca nu ma pot abtine sa nu va povestesc: o floare frumoasa, un cuib de pasari, un pisoi care se joaca la soare fara nici o grija, o cireasa culeasa direct din pom, o tufa de flori frumos mirositoare de la care in copilarie sorbeam seva, o capsuna murdara de pamant, pe jumatate verde, pe jumatate inrosita, un cuib de catei abia nascuti si trei pui de lebada insotiti de mama lor, o plimbare pe jos sub arsita soarelui, o inghetata de la dozator..
Oare unde am trait pana acum? De ce ani de zile am fost oarba la toate astea?
E adevarat: Trebuie sa deschizi ochii pentru a privi ceea ce e cu adevarat important pentru tine.
Probabil ca Murphy sta si-si rade in barba. Cred ca-si da mana cu Maslow si de bucura ca au avut si in acest caz dreptate.
Plus cu minus la mine da plus. Cel putin azi! Si e mi-nu-nat! Va spun eu! Eu, care ma distrez pe seama cartilor de autocontrol si dezvoltare personala si nu pot citi mai mult de 10 randuri fara sa-mi dau ochii peste cap!;))

16.01.2014

A fi sau a nu fi..normal!

Ne trebuie atat de putin pentru a fi fericiti...si totusi pretindem atatea de la viata, de la cei ce ne inconjoara, chiar si de la noi insine!
Alergam dupa fericire intr-o frenezie nebuna, iar cand parem sa o ajungem in sfarsit, uitam dupa ce alergam de fapt, sau chiar nu ne mai pasa, ori nu mai avem timp de ea!
Uitam ca toate-s efemere si ca intr-o zi vom fi poate batrani, bolnavi si vom ajunge inevitabil sa ne hranim din amintiri..Pai si ce amintiri?
In cinismul si ambitia noastra nu luam in calcul ca pierdem esentialul.
Sa ne bucuram zic de lucrurile mici, mici de tot, care ne umplu sufletul daca ne oferim ragazul de a sta 5 minute, de a sta pur si simplu si de a asculta linistea. Sa-i lasam pe cei din jur sa alerge ca nebunii, in timp ce noi pur si simplu respiram si zambim si ne bucuram ca traim!
Emotiile mele din ultimul timp se refera la familia mea perfecta, pentru care nu stiu cum sa mai multumesc Cerului noaptea, cand in sfarsit se lasa linistea, de ne putem auzi gandurile in sfarsit, dupa ore in sir de chiote si nebunii.
Nu ne putem bucura de multe ori de fericirea lor, suntem prea obositi sau plictisiti. Si nu-i pacat?
Ba da, va zic eu..

Fiecare zi ce trece astfel e pierduta. Nu ne-o mai poate da nimeni inapoi!

Ce propun?

O campanie de veselie! Molipsitoare, nebuneasca, lipsita de maturitate!

Si ce daca se uita nu stiu cine lung dupa mine ca ma trag cu trotineta, ca sar intr-un picior ca in generala sau ca mi-am cumparat husa de telefon cu Hello Kitty?
Si ce daca se asteapta toti sa ma comport ca un 'om mare'?
Si ce daca izbucnesc in ras din bun senin?
Si ce daca imi cumpar acadele si mananc vata de zahar si imi doresc sa vina vara sa ma joc cu apa cu sapun facand baloane?

Asta imi doresc si fix asta o sa fac! Promit solemn!!! Nu altora, ci mie insami!

Si pe deasupra o sa am tupeul sa sfidez toate regulile care o sa mi se impuna si care nu mi se potrivesc, da?





07.07.2012

Hohote nebunesti de ras!

Cat de mult imi plac oamenii care stiu sa profite de micile bucurii ale vietii fara sa se lase coplesiti de problemele de zi cu zi, fara a lasa amaraciunea sa le curpinda sufletul si sa le intunece privirea ...
Mi se pare de importanta capitala sa zambesti atunci cand iti vine..sa razi in hohote nebuneste..fara sa te uiti in stanga si in dreapta sa vezi cine te vede/aude sau se uita stramb, spunand din priviri: 'ce e si cu nebuna asta??? Tara arde iar ea nu mai poate de bine..'
As da o imparatie sa fiu inconjurata macar de cateva asemenea persoane...nu doar de mutre acre si preocupate!