Având in vedere insa ca aveam nevoie de o mica escapada, atunci vizita la Cernauti s-a transformat intr-o mini vacanta.
Va spun sincer ca am avut emoții foarte mari. Inițial mi s-a părut putin 3-4 zile, mai apoi am intrat de-a dreptul in panica: ''Ce Dumnezeu a fost in capul meu sa aleg Chernivtsi? Ce voi face atâta timp aici?''
A fost insa mai mult decât perfect.
Am cautat o unitate de cazare poziționata cat mai central si am avut un noroc chior, ca n-am cautat de fapt atat de mult pentru cat de bine am nimerit.
La câțiva pași de primărie si de strada pietonala Olga Kobîleanska. Ce-mi puteam dori mai mult? Am stat cazați dintr-un vechi bloc de locuințe, amenajate in vederea închirierii. Am ocupat un apartament întreg in Knaus Apartments. A fost foarte drăguț, nu mai stau acum sa detaliez, cel mult voi face mai spre final un print cu review-ul oferit locatiei, atunci la cald, imediat ce am ajuns acasa.
Am avut o vreme absolut minunata, in contrast total cu temperaturile de care am avut neșansa sa le trăim in Iulie, in concediul cu copiii. Voi povesti si despre acesta cândva.
Așadar am pornit de acasa undeva dupa ora 6 dimineața in ideea de a trece vama cat mai devreme. Aveam de parcurs aproximativ 190 km pana la destinație, dispuși in felul următor: 105 km pana la Suceava, 43 pana la Siret si inca 42 km pana la Cernăuți.
Drumul a fost usor, nici nu stiu cand am ajuns in vama Siret. Un oras micuț, probabil lipsit de multe atracții, insa foarte interesant. Fiind la limita, cu siguranța ca a preluat multe din caracteristicile ucrainienilor, desi e un orășel oarecare de fapt.
La vama nu am stat foarte mult, insa mai mult decat ne-am fi dorit noi, care ne grăbeam. La romani a fost ok, la ucrainieni persista atmosfera dura, comunista, de acum 25-30 de ani de la noi din tara. Erau si multe fete tinere foarte drăguțe printre vameși. Cu toate acestea, la fel de dure. Am primit o hârtiuța cu care practic intram in Ucraina dupa ce se făcea ritualul lor de verificare. Trebuia sa obținem 3 ștampile, insa n-aveam de unde sti. Am ajuns la ultimul control si am fost întorși din drum. Am revenit, am așteptat cat a fost sa fie, aproape ni s-au desfăcut gentile , sa vada exact daca au in interior doar lucruri personale si pe-aici ti-e drumul.
Drumul a fost wow; ne așteptam la orice, negăsind păreri online actuale, in timp ce părerile de acum 5 ani, de exemplu nu se pot reda aici:).
Nu am întâlnit decat un echipaj in drumul nostru care verifica o mașina cu număr de Romania. Chiar ne intrebam in ce limba s-or înțelege :)), având in vedere ca engleza e ceva tabu pentru ei, in timp de rusa/ucrainiană e tabu pentru noi.
La ora 10 eram deja la hotel. Pentru ca ni s-a spus ca putem primi camera dupa ora 14, conform protocolului, am ales sa parcăm mașina si sa facem o incursiune in zona cu un mijloc de transport local.
A fost ceva unic. Un bilet costa 2 grivne, undeva la 0,30 lei. Banii se trimit la casier din mana in mana. Tot la fel ajung la posesorul de drept, biletele si restul, daca e cazul, la pasager . Era o caldura si un miros de combustibil, completat de aspectul bătrânesc si neîntreținut al troleului, de mi-a venit rau de mai multe ori. Piatra cubica e super cand mergi in picioare si nu prea iti vine sa pui mana sa te ții de bara.
In 20-30 de minute am ajuns la Bazarul Kalinka. E mare! Eu n-am reușit sa ajung de 2 ori in prea multe locuri. Are zone acoperite, care probabil fac parte din zona care funcționează si iarna, si zone cu magazine in aer liber sau parțial acoperite.
Ce am gasit acolo nu m-a impresionat. In principiu nu prea existau prețuri expuse , cei ce vindeau nu înțelegeau engleza, poate puțin romana, iar daca nu, trebuia sa ne descurcam prin semne si prin scris pretul pe calculator, telefon, orice.
Am ales sa nu cumpăram mare lucru chiar atunci deoarece trebuia sa le aducem tot cu troleul si nu, mulțumesc, chiar nu era cazul si de mai mult chin.
Pe drumul de întoarcere am oprit la vreo trei stații de bazar undeva unde am crezut ca e Panorama Mall. Nu cred ca a fost; nu sunt lamurita nici acum; era doar o clădire foarte frumoasa, noua, aproximativ abandonată, cu un supermarket, 2 fast-food-uri , un magazin cu rochii de mireasa, unul cu mobilier, o florărie si un spațiu mare de joaca cu un patinoar/pista de role cred, in funcție de sezon.
Am mâncat acolo arătând cu degetul ca la Gradinita:)). Un meniu cu shaworma, cartofi prăjiți si suc mare era aproximativ 10-12 lei.
Dezamăgiți de asa-zisul mall am pornit din nou spre stație, iar de acolo la hotel.
Acolo ni s-a vorbit in engleza, ne-a fost prezentată camera si restul zilei l-am petrecut lenevind. De fapt cam asta imi propusesem sa fac in întregul interval.
Seara am iesit la plimbare pe strada pietonala aflată la 2 pași. Nici acolo n-am avut noroc sa ne facem înțeleși, așadar am ales tot un fast-food - Chicken Hot.
De data asta am mâncat o pizza foarte buna cu 4 feluri de brânza, la 75 grivne- aproximativ 15 lei. Tot cu degetul am indicat, iar la ketchup cerând picant, hot, Spicy, nu am fost înțeleși sub nici o forma, desi in numele lanțului exista cuvântul HOT.
O înghețată servita la o gelaterie foarte drăguța ( numita Jolly) si cocheta era 25-27 grivne, deci cam 4-5 lei.
O bere era 20-25 grivne, undeva la 3-4 lei.
Daca Bazarul Kalinka nu m-a încântat defel, mâncarea a fost chiar ok si foarte ieftină.
Pe pietonal, tineri si adolescenți in grupuri vesele, oameni tineri si frumosi cu copii mici, Adulți si bunici îngrijiti, cu toții îmbrăcați atent, atmosfera de vacanta.
O încântare, va spun drept.
A doua zi am stabilit o vizita la Cetatea Hotin si Cetatea Camenitsa. Revin curând cu detalii.
România
Ucraina 0,799 3,677 0,715 3,290 0,496 2,284 
L