Lectura de iunie-Nunta in Decembrie, de Anita Shreve

Sa va spun drept, abia pe la jumatatea cartii mi-am dat seama cum se numeste. Hi hi, ce ironie!

Nunta in Decembrie citita in iunie!;)

Am ales-o dintr-un teanc imens, sigura fiind, judecand dupa coperta, ca e un roman filosofic, din genul celor care mie nu imi plac deloc. Prevedeam deja ca o voi abandona dupa primele 10 pagini.

Ei bine, m-am inselat. Cartea nu e una din preferatele mele, dar nici nu mi-a displacut, e un roman psihologic, in genul acelora care iti dau de gandit si te fac sa-ti rememorezi intreaga viata.

Slava Domnului ca nu prea am ce sa regret, si slava Domnului, am pornit pe un drum pe care mi l-am dorit, nu care mi-a fost impus sau sugerat, astfel incat sa nu ma intreb candva ce-ar fi fost daca as fi luat-o la stanga si nu la dreapta.

 

 Nu stiu de unde am procurat cartea si mi-e ciuda de mor, are pret pe ea 30 de lei, asa cum am gasit si acum la o cautare rapida pe google. Ori am primit-o, ori chiar nu am idee..

De fapt, stiu ca am participat cu o serie de recenzii pe blogul celor de la serialreaders si am fost recompensata cu un colet frumos cu carti. Poate de acolo o fi.

Asadar, in ciuda copertii austere, cartea e una care te atinge la suflet.

Este vorba de cativa colegi de liceu care se reintalnesc dupa 27 de ani de la absolvire, cu ocazia unei nunti ai carei miri sunt chiar doi dintre ei, Bill si  Bridget.

Acestia, indragostiti iremediabil in timpul liceului, vazuti de toti ca si cuplul ideal, se despart din cauza infidelitatii lui si ajung casatoriti fiecare cu altcineva. La 25 de ani de la absolvire se revad si mai devreme sau mai tarziu reinnoada legatura intrerupta atat de brusc. La scurt timp dupa asta, ea este diagnosticata cu cancer si decid sa se casatoreasca, inainte de a se intampla inevitabilul.

Invitatii lor vor fi persoane care i-au cunoscut pe amandoi in adolescenta, prietenii lor de atunci.

Majoritatea nu s-au mai intalnit in acesti ani si toti au emotii cu privire la modificarile aparute dpdv fizic, realizarile materiale sau implinirea in viata de familie a lor, in raport cu a celorlalti.

Cu totii stau cu sufletul indoit din cauza constientizarii faptului ca vor fi nevoiti sa discute candva despre prietenul lor Stephen, care la ultima petrecere inainte de absolvire a sfarsit luat de valurile oceanului lasandu-i cu sufletele pustiite si cu regrete ca nu au putut face nimic pentru el. 

Situatia in sine, adica prezenta la aceasta nunta ii face sa se poarte aproape ca niste straini, moartea fiind cea care ii face sa mediteze. Mireasa de 44 de ani, care nu mai e o frumusete, s-a ingrasat si poarta o peruca sa-si mascheze scalpul afectat de chimioterapie, va fi protejata, va fi felicitata pentru cum arata, i se vor dori multi ani alaturi de mirele sau, timp in care toti vor gandi cu totul alteva.

Incet-incet se dezvaluie amaraciunile ce se ascund in spatele zambetelor fiecaruia in parte.

Bietul baiat bogat, Jerry, ambitios si uneori rautacios isi face aparitia cu limuzina, afisand un lux ostentativ, in spatele caruia se ascunde o casnicie nereusita si un copil cu deficiente.

Baiatul bun, Harrison, care a plecat tot mai departe marcat de drama mortii prietenului sau, s-a casatorit si are doi copii, dar din casnicia sa lipseste elementul surpriza. S-a gandit mereu la fata frumoasa pe care a pierdut-o pentru ca nu a fost mai indraznet si mai original, care a sfarsit prin a fi iubita lui Stephen.

Fata cea frumoasa, Nora, iubita lui Stephen, care s-a casatorit la 19 ani cu un profesor universitar, poet valoros, un barbat mai in varsta cu 30 de ani, caruia i-a dedicat toata tineretea ei. Imbolnavindu-se de cancer, acesta ii transforma viata intr-un cosmar si o izoleaza complet de lume. Se sinucide nemaisuportand durerile si boala. Ea renoveaza casa in care au locuit, transformand-o intr-un han elegant, locul actiunii acestei carti, ea fiind gazda perfecta a evenimentului.

Fata studioasa si anosta, Agnes, care nestiuta de nimeni duce o viata dubla. Cea de profesoara in liceul unde au studiat cu totii pe vremuri, de fata batrana care nu are parte de atingerea nimanui si cea de amanta a unui fost profesor, care este casatorit si are o familie a lui. Intalnirile lor sunt sporadice, in locuri ascunse, insa ea este multumita chiar si cu atat, e fericita si are gradul ei de satisfactie la gandul ca are parte de aventura in viata sa anosta, asa cum e perceputa de ceilalti.

Sportivul Rob, incurajat de familie in acest sens, pentru a nu fi diferit de ceilalti copii, care dupa absolvire isi schimba optiunea si alege muzica, devenind un pianist celebru si in acelasi timp, homosexual, implinit in viata sa de cuplu.

Stephen, steaua celor din grup, un baiat sclipitor, destept si aratos, cu sanse reale de a face cariera in domeniul sportului, un baiat provenit dintr-o familie buna, cu un tata ce si-a luat o sotie aproape de o varsta cu fiul sau, cade in patima bauturii si isi rateaza tot viitorul, lasandu-si familia indurerata si prietenii de mai sus incapabili sa treaca peste amintirea ultimei nopti in care au petrecut impreuna.

Totul se petrece la putin timp dupa marele masacru de la 11 Septembrie, eveniment ce i-a marcat pe toti, fara nici o exceptie!

In paralel se desfasoara actiunea unei povestioare scrise de Agnes, o povestioara cu talc, in asentimentul actiunii cartii( dpdv al relatiei Nora-Harrison). Innes Finch, un medic rezident sarac ajunge in Halifax in seara dinaintea unei mari explozii care s-a soldat cu moartea sau ranirea a foarte multi localnici. In casa in care a fost gazduit locuiau doua surori. Pe Hazel, sora ce frumoasa el o indrageste pe loc, insa se casatoreste cu Louise cea isterica, in urma nenorocirii care o lasa oarba si oloaga pe cea din urma.

Incheierea este una care lasa loc de interpretari.

In dimineata de dupa nunta fiecare porneste spre casa si spre viata pe care a ales sa o traiasca.

Agnes a dezvaluit tuturor secretul iubirii sale si stie ca totul s-a sfarsit intre ea si Jim, iubitul sau profesor din liceu. Are viata pustiita si ii lipseste implinirea ca mama si ca sotie, dar macar are un punct de plecare doar al ei, fara asteptari si sperante desarte.

Bridget, care pana atunci se ruga ca Dumnezeu sa ii mai ofere cativa ani de viata, sa isi vada baiatul absolvind, ea care se vedea terminata fizic si psihic, traia cu regretul ca a distrus o familie( cea a lui Bill), trece peste handicapul impus si isi da seama ca ar putea la fel de bine sa traiasca si sa recupereze acei 27 de ani pe care i-a pierdut traind departe de barbatul iubit.

 Harrison are de ales daca sa se intoarca la familia sa sau sa ramana sa traiasca alaturi de Nora dragostea de care s-au privat atatia ani. Finalul il arata langa masina, cu gandul la copiii care merita sa aiba un tata, sperand ca timpul va estompa amintirea noptii celei mai intense din intreaga sa viata, cea petrecuta alaturi de Nora.

Innes Finch o intalneste pe Hazel dupa multi ani si intre ei se infiripa ceea ce trebuia sa se intample de la inceput, lasandu-l pe Innes sa se intrebe daca sacrificiul de a fi alaturi de sora cea dificila i-a fost de ajuns, sau daca sa fie recunoscator sortii pentru viata comoda care i-a fost data si care i-a daruit un trai bun si doi copii frumosi si sanatosi. Sa se intoarca in patul cald al femeii la care a visat o viata, sau sa porneasca inapoi pe drumul lung si anevoios spre femeia cu care este casatorit?

Hmm..un exercitiu de gandire?

Sa fim generosi si sa ne gandim mereu la ceilalti in loc sa ne gandim la noi, atunci cand e de luat o decizie? (de importanta capitala, evident, nu cea de a oferi ultimii 10 lei unui sarman).

Sa traim o viata cu gandul ca ne-ar fi putut fi mai bine si nu ne este?

Sa avem mereu regrete ascunse care sa ne macine in orice clipa a existentei noastre?

Ei bine, eu asa de generoasa chiar nu sunt..

Am zis!